Ce este capsulita retractilă și când este necesară intervenția chirurgicală?
Capsulita retractilă („umărul înghețat”) reprezintă o afecțiune caracterizată prin îngroșarea, fibrozarea și retragerea capsulei articulare a umărului. Ca urmare, volumul articulației scade progresiv, iar mișcările devin din ce în ce mai limitate, atât activ, cât și pasiv, fiind adesea însoțite de durere.
În multe cazuri, capsulita este o boală autolimitată, care evoluează pe parcursul a luni sau chiar ani. Totuși, la unii pacienți rigiditatea persistă, durerea rămâne importantă, iar recuperarea funcțională este incompletă în ciuda tratamentului conservator corect (kinetoterapie, infiltrații, medicație). În aceste situații, tratamentul chirurgical devine o opțiune eficientă.
Principiul artrolizei artroscopice
Artroliza artroscopică este intervenția chirurgicală prin care capsula articulară îngroșată și retractată este eliberată controlat, cu scopul de a reda volumul normal al articulației și mobilitatea umărului.
Avantajul major al artroscopiei este precizia: chirurgul poate elibera exact zonele responsabile de blocaj, sub control vizual direct, cu traumatism minim asupra țesuturilor sănătoase.
Pregătirea și poziționarea pacientului
Intervenția se realizează în condițiile standard ale artroscopiei de umăr:
- pacientul este poziționat semisezând (poziția „beach-chair”)
- se utilizează anestezie generală, sau asociată cu anestezie loco-regională pentru controlul durerii postoperatorii
- inciziile sunt mici, strict la nivelul pielii, pentru realizarea portalelor artroscopice
Tehnica artrolizei artroscopice – pas cu pas
1. Accesul intraarticular și evaluarea completă a umărului
Artroscopia începe cu explorarea articulației glenohumerale. Se evaluează:
- gradul de îngroșare capsulară
- prezența sinovitei inflamatorii
- eventuale leziuni asociate (coafă rotatorie, biceps, labrum)
Această evaluare permite adaptarea gesturilor chirurgicale la fiecare pacient.
2. Eliberarea capsulei articulare (artroliza propriu-zisă)
Cu ajutorul unor instrumente artroscopice fine (shaver, radiofrecvență), capsula este eliberată progresiv, precis, la limita dintre os și capsulă.
Se practică o artroliză circumferențială de 360 de grade, care include:
- eliberarea capsulei anterioare (responsabilă de limitarea rotației externe)
- eliberarea capsulei inferioare (responsabilă de limitarea abducției)
- eliberarea capsulei posterioare (implicată în limitarea rotației interne)
Toate aceste gesturi sunt realizate cu atenție deosebită la structurile vasculonervoase din vecinătate, experiența chirurgicală fiind esențială.
Prin acest proces, ligamentele glenohumerale sunt destinse, iar volumul articular crește semnificativ.
3. Tratamentul structurilor asociate
După artroliza intraarticulară, artroscopul este introdus în spațiul subacromial, unde se realizează:
- bursectomie subacromială, pentru îndepărtarea bursei inflamate și îngroșate
- decompresie subacromială, dacă este necesar
Sinoviala inflamată este tratată prin termocoagulare, cu scopul de a reduce procesul inflamator și riscul de recidivă.
4. Tratamentul tendonului capului lung al bicepsului (dacă este indicat)
În anumite cazuri, tendonul capului lung al bicepsului contribuie la durere și la limitarea mișcărilor. Dacă prezintă modificări inflamatorii, degenerative sau instabilitate, se poate efectua:
- tenotomie, sau
- tenodeză, prin fixarea tendonului mai jos în șanțul bicipital, cu ajutorul unei ancore
Decizia este adaptată fiecărui pacient.
Verificarea mobilității la finalul intervenției
La sfârșitul artrolizei artroscopice, umărul este mobilizat pasiv pe masa de operație, pentru a verifica recuperarea amplitudinilor de mișcare obținute chirurgical.
Acest pas confirmă eficiența eliberării capsulare și ghidează protocolul de recuperare postoperatorie.
De ce este esențială recuperarea după artroliză?
Intervenția chirurgicală reprezintă doar primul pas. Succesul pe termen lung depinde de:
- kinetoterapie precoce și susținută
- menținerea amplitudinilor câștigate intraoperator
- colaborarea activă a pacientului
Artroliza artroscopică oferă astfel șansa unui umăr mai mobil, mai puțin dureros și funcțional, chiar și în cazurile de capsulită severă sau rezistentă la tratament conservator.
